Sunt bine cunoscute problemele și preocupările agricultorului în perioada de iarnă referitor la starea fiziologică a culturilor cerealiere de toamnă. Această etapă este una din cele mai importante, iar uneori cear și imprevizibilă pentru aceste culturi.
E constatat, că din diferite cauze pe întreg teriotriul republicii practic anual se manifestă un aspect pestriț al semănăturilor de toamnă, fapt cele clasifică în diferite categorii de dezvoltare:
- bine înfrățite (uneori și supradezvoltate), care au 5-10 frați
- înfrățire optimală (plantele au 3-4 tulpini (frați) înaintea încetării vegetației)
- neînfrațite (plantele în faza de 1-2 frunzulițe)
- coleoptile sau plante răsărite.
Raportul suprafețelor sub aceste categorii diferă an de la an în dependență de regimurile termic, hidric și termenii de însemînțare.
În toamna anului 2022 semănaturile culturilor cerealiere s-au aflat într-o situație mai bună datorită ploilor căzute în a 2 decadă a lunii septembrie.
În așa condiții plantele au înfrățit destul de bine practic pe întreg teritoriul republicii. Totodată, plantele pe câmpurile însemînțate la sfîrșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie au răsărit, dar n-au dovedit sa înfrățească din cauza temperaturilor scăzute atît în aer cît și la sol. Condițiile stabilite în lunile decembrie și ianuarie au permis dezvoltarea lentă a plantelor de grîu și orz de toamnă.
În procesul evoluției la culturile cerealiere de toamnă s-a produs un anumit sistem de pregătire a plantelor către iernare-perioada de călire formată din 2 faze:
1 - acumularea în nodul de înfrățire și în alte părți a sistemului radicular a unei cantități maxime de substanțe plastice și hidrați de carbon, care favorizează rezistența nodurilor de înfrățire la temperaturi negative în sol -15-17 oC la grîu de toamnă și -14-15 oC la orz de toamnă în condițiile R. Moldova. Această fază are loc în timpul scăderii temperaturilor pozitive a aerului și solului;
2 - faza care trece deja în timpul temperaturilor negative a aerului și solului. Este ideal cînd înghețarea surplusului de imiditate din celulă are loc în mod treptat cu evitarea formării cristalelor de gheață, care pot fisura-celula, fapt ca duce la pieirea plantelor.
În anul curent plantele atît de grîu cît și de orz de toamnă au trecut cu succes prima fază de călire, iar a doua s-a desfășurat incomplet din cauza perioadelor cu temperaturi pozitive stabilite în lunile decembrie-ianuarie. În această perioadă temperaturile diurne au înregistrat nivelul de 10-12 oC și mai mult, iar cele nocturne - 0 oC cu înghețuri slabe. Acest regim nestandard de iernare a plantelor de culturi cerealiere de toamnă a scăzut semnificativ gradul de călire.
Următoarele scăderi de temperatură a aerului pînă la -5-7 oC într-o măsură oarecare au restabilit călirea plantelor și deaceea în a doua decadă a lunii februarie starea semănăturilor este destul de satisfăcătoare.
Cu toate că iarna încă continuă, e necesar un control permanent a câmpurilor evidențiate. În caz de temperaturi negative, mai jos de -10 oC, în deosebi fără zăpadă, e necesară luarea probelor de pe câmpuri contraste la soiuri diferite conform metodei expres în scopul determinării vitalității plantelor.
Descrierea concisă a metodei expres urmează în continuare.
Ea constă în majorarea proceselor de reparație cu ajutorul temperaturilor și umidității optime de mediu.
Tehnica diagnosticii stării semănăturilor de toamnă constă în următoarele:
- pe diagonala cîmpului în 20-30 puncte, în dependență de suprafața lui, se iau probe în număr de 5-7 plante cu tot cu sol pentru evitarea vătămării nodului de înfrățire și a rădăcinii, care trebuie să aibă o lungime de 1,5-2 cm. Monolitele cu plante se amplasează în pungi de hîrtie pe care se înscriu datele necesare. Probele se i-au la temperaturi nu mai scăzute de - 8 oC. Acest fapt este important în cazul cînd se i-au multe probe și apare posibilitatea unui îngheț suplimentar a plantelor din pungi, ceea ce duce la denaturarea stării plantelor. Pentru evitarea unor astfel de situații, probele necesită învelite.
Probele luate se țin timp de 24 ore la temperatura de +3, +7 oC în încăperi răcoroase și nici de cum nu se pun direct la cald. Lumina nu este necesară.
Pentru examinarea obiectivă a vitalității plantelor este foarte necesar ca acest proces se decurgă lent.
După dezghețare plantele atent se eliberează de sol și se spală. De la nodul de înfrățire atît tulpinițele cît și rădăcinuțile se taie la 1-2 cm și se aranjează într-un vas, fundul căruia este acoperit cu hîrtie de filtru umedă și vată. Plantele neînfrățite se taie la 3-4 cm de la semință, iar coleoptilele și semînțele umflate se lasă fără schimbare. Umiditatea hîrtiei de filtru se reglează în așa mod ca plantele să nu se usuce și nici să stea în apă. Pentru păstrarea mediului umed vasul se acoperă cu sticlă sau carton. Vasul de sticlă poate fi înlocuit cu pungi de polietilenă.
Temperatura de revitalizare trebuie să fie nu mai joasă de +24, +25 oC pe parcursul a 2-3 zile. În cazul situației de stres (jeruri severe) termenul de revitalizare se prelungește cu 1-2 zile.
Condițiile date diferențiază clar starea plantelor examinate.
Plantele înfrățite au un spor în creștere de 1-2 cm, iar cele neînfrățite - 0,7
-1,5 cm.
Analiza:
Regenerarea slabă a plantelor denotă impactul puternic a factorilor nefavorabili de iernare, dar regenerarea intensivă - demonstrează vitalitatea plantelor din proba luată și în consecință starea semănăturilor în cîmp.
Plantele analizate se împart în:
- regenerate normal
- neregenerate
- pseudoregenerate (creștere de 3-5 mm).
E cunoscut faptul, că nu toate plantele regenerate sînt destul de viabile. Uneori se observă transparența tecii frunzei ce se lămurește prin digerarea conusului de creștere. Astfel de semănături chiar dacă se păstrează, primăvara mult timp suferă și au o capacitate de producție scăzută.
Se numără plantele pe grupe și se calculează procentul de plante regenerate, slab regenerate și pierite.
O altă metodă recomandată este aplicarea unei minesere direct pe semănături în cîmp. Ea presupune acoperirea unei suprafețe de 1,0-1,5 m2 cu peliculă instalată pe suport cu înălțimea de 30-40 cm de la sol.
Metoda dată permite plantelor de a regenera cu 10-15 zile mai repede și demonstrează starea reală a semănăturilor.
Administrarea îngrășămintelor suplimentare se efectuează cu precauție.
Plantele bine înfrățite din toamnă se fertilizează la sfîrșitul înfrățirii - începutul formării paiului. Întroducerea mai timpurie a îngrășămintelor poate provoca primăvara o înfrățire suplimentară care nu este de dorit, deoarece densitatea mare a plantelor poate duce la istovirea lor.
Pe semănăturile unde plantele sînt slab înfrățite sau neînfrățite din toamnă administrarea suplimentară a îngrășămintelor de azot este obligatorie primăvara devreme, care stimulează o creștere și înfrățire satisfăcătoare a plantelor și o vegetație activă.
Cu regret, mulți fermieri aplică îngrășămintele suplimentare în perioada de iarnă pînă la reluarea vegetației.
Nu recomendăm acest lucru, deoarece stresurile fiziologice sînt posibile și în luna martie prin mari oscilații de temperaturi ziua și noaptea.
Perioada dată este cea mai periculoasă pentru culturile cerealiere de toamnă și poate duce la pieirea lor, analogic anului 2003. Pentru evitarea acestor situații se recomandă fertilizarea suplimentară după reluarea vegetației în dependență de starea dezvoltării plantelor pe fiecare cîmp în parte. Adîncimea de încorporare a îngrășămintelor se efectuează la nivelul nodului de înfrățire.
Este necesar de studiat gradul de înburuienare, procurarea volumului necesar de erbicide pentru prelucrarea calitativă și timpurie a semănăturilor etc.
Reeșind din faptul că primăvara anului 2023 începe cu un deficit enorm de apă în straturile mai adînci a solului, inclusiv și în semănăturile de grâu și orz de toamnă amplasate după premergători tîrzii, trebuie să ne gândim după care premergător v-om semăna culturile cerealiere de toamnă la toamnă. În acest context, recomandăm reducerea suprafețelor sub floarea soarelui, care din cauza deficitului enorm de apă în straturile mai adînci ale solului va suferi considerabil. Astfel, v-om avea de pierdut atît cu floarea soarelui cât și cu culturile cerealiere de toamnă. Propunem folosirea semănăturilor de borceag de primăvară în calitate de premergător pentru culturile cerealiere de toamnă. Semințele de măzăriche de primăvară și ovăz pot fi procurate la ICCC „Selecția”. Folosirea borceagului de primăvară va reduce și necesitatea în îngrăsăminte minerale de azot și folosirea pesticidelor în semănăturile culturilor cerealiere de toamnă.
Director interimar al
IP ICCC „Selecția” Boris Boincean
Cercetător științific superior Alexei Postolati
Adaugă comentariu nou